Pisici din Delta

Gingerul asta era cam temator la inceput, dar am reusit sa ne imprietenim. L-am mangaiat si a tors 🙂

Siesta de dimineata pe malul Dunarii, la umbra

Pisica preotului din Crisan, foarte fidela stapanului, era numai pe langa el, chiar si cand pescuia

Pisica din copac, acolo isi facea veacul, dar nu era prietenoasa cu trecatorii

Motanul din restaurant, avea grija sa culeaga tot pestele cazut din farfurii 😂

Leneveala maxima

Pisica de la piscina

Motan sperios, nu am putut sa ne imprietenim

Pisicile Deltei nu au o viata grozava. Poate cele de la pensiuni sa aiba o viata cata de cat mai buna, caci primesc de mancare. Altfel, sunt vai de ele, speriate si flamande, multe dintre ele. Doar pisica preotului din Crisan mi s-a parut ca e iubita asa cum ar face un stapan normal.

Cea mai grea viata o au pisicile din Portul Tulcea. Stau in caldura, apa le pun angajatii din port, dar sta in soare si e calda, sunt flamande tot timpul si pline de pureci. De fapt, Portul Tulcea, de unde se imbarca turistii, e o mizerie de loc, fara un cos de gunoi unde sa arunci gunoaiele, fara o bancuta unde sa stai jos cat astepti barca. Habar nu am daca apartine de Primaria Tulcea sau e privat, insa e o rusine pentru orasul ala. Daca un turist bea o cafea, nu are unde sa arunce paharul. Daca ai de asteptat barca, poti sta doar in picioare sau pe asfalt.